Poate că leadership-ul nu se învață din cărți. Poate că singura cale validă este depășirea propriilor limite și trecerea prin zidul propriilor greșeli. Dar, chiar dacă de multe ori practica nu seamănă cu teoria, oricine aspiră la o poziție de leadership, formală ori informală, are multe de învățat de la cei sculptați deja de torentul continuu al presiunilor zilnice.
Munca de lider este una deloc ușoară și să te pricepi la oameni nu este suficient. Spun asta autori consacrați ale celor mai cunoscute cărți de leadership care au propus lumii metodologii și stiluri inedite de a conduce o echipă către succes.
De aceeași părere este și Bogdan Badea, CEO în cadrul eJobs, care ne-a recomandat cinci cărți ce i-au servit drept ghid atunci când simțea că este loc de mai bine.
Cursuri pe categorii:
”Principles” de Ray Dalio
O carte profundă despre leadership, Ray Dalio a scris ”Principles”, care ne ghidează prin principii și învățături acumulate de-a lungul carierei sale ca fondator și director executiv al unei mari companii de investiții.
Ca idee centrală în carte și mantră în viața personală, Dalio promovează sinceritatea radicală în comunicare. El povestește cum, în echipa sa, este important ca oamenii să se simtă liberi în exprimarea ideilor și preocupărilor lor, indiferent de cât de provocatoare sau incomode pot fi acestea.
Subliniază, de asemenea, cât de important este să avem libertatea de a face greșeli pentru a învăța din ele. Își încurajează cititorii să privească greșelile ca pe oportunități de creștere și dezvoltare personală, iar în carte vorbește pe larg despre propriile decizii care nu îi fac cinste și modul în care a reușit să le privească, umil și sincer, din poziția de învățăcel.
Un alt principiu detaliat de Ray Dalio este cel de a nu înlocui rațiunea cu emoția în luarea deciziilor. Autorul le recomandă viitorilor lideri ca, acolo unde se poate, să decidă pe baza datelor pe care le au în față și să evite să filtreze realitatea prin propriile judecăți.
"Tribes" de Seth Godin
”Tribes” explorează puterea comunităților și rolul liderilor în formarea și dezvoltarea acestora. Godin spune că în societatea actuală care este guvernată de digital, oamenii simt nevoia de a face parte din ceva mai mare decât ei înșiși, din grupuri care văd lumea cu aceiași ochi, conduse de lideri care inspiră.
El argumentează că liderii triburilor au capacitatea de a produce schimbare și de a aduce inovație prin mobilizarea și inspirarea membrilor tribului. Însă acești lideri nu sunt neapărat persoane cu titluri sau poziții de autoritate, ci oameni care acționează ca o portavoce în numele unui grup pentru o cauză sau o misiune.
”Tribes” este ca un ghid inspirațional pentru liderii moderni care vor să aibă un impact pozitiv în societate prin intermediul comunităților bazate pe valori și viziuni comune. Iar Godin își încurajează cititorii să își depășească status quo-ul și să devină lideri, în loc să fie simpli participanți la misiunea altcuiva.
"Start with why" de Simon Sinek
În esență, ”Start with Why” explorează importanța întrebării ”De ce?” în afaceri și în viață. Prima lecție pe care o extragem direct din titlu este că succesul durabil al liderilor și al companiilor vine din înțelegerea și comunicarea clară a motivației profunde, a ”de ce-ului” care stă în spatele acțiunilor lor.
Sinek evidențiază conceptul "Cercul de Aur" pentru a ilustra această idee. În centrul cercului se află "De ce?" - motivația, scopul și credințele care stau la baza a ceea ce facem. Urmează "Cum?" - metodele și procesele prin care îndeplinim acest scop. În final, este "Ce?" - adică produsele sau serviciile rezultate din aceste acțiuni.
O greșeală comună, întâlnită la majoritatea companiilor, este faptul că încep cu "Ce?" și uită să comunice clar "De ce?", pierzând astfel conexiunea emoțională cu angajații și clienții lor.
Similar cu viziunea din ”Tribes”, liderii și companiile care încep cu "De ce?" atrag oameni care împărtășesc aceeași viziune și valori comune. "Start with Why" încurajează cititorii să se conecteze cu motivația profundă din spatele acțiunilor lor și să o comunice în mod autentic, dar consecvent.
”No rules rules” de Erin Meyer și Reed Hastings
"No Rules Rules" explorează cultura inovatoare a Netflix și felul în care aceasta a fost construită prin renunțarea la regulile rigide. Meyer și Hasting detaliază principiile și valorile care au adus succesul gigantului de streaming și care pot fi împrumutate de companiile care își doresc fie mai inovatoare și mai agile.
Printre ele sunt autonomia deplină și asumarea responsabilității individuale care încurajează angajații să ia decizii și să își asume riscuri fără a fi îngrădiți de reguli stricte.
După cum am întâlnit și la Ray Dalio, Meyer și Hastings explorează, de asemenea, conceptul de transparență radicală la Netflix, unde informațiile sunt distribuite liber și toți angajații au acces la ele. Această transparență sprijină învățarea continuă, colaborarea și luarea deciziilor informate.
”Think again” de Adam Grant
Cartea lui Adam Grant este mai degrabă un ghid de schimbare a modului în care gândim.
Cu ajutorul lui, indiferent de circumstanțe, cititorii sunt încurajați să își cultive capacitatea de a-și reconsidera ideile și convingerile.
Adam Grant promovează așa-numita ”gândire elastică”, care înseamnă ruperea barierelor impuse de credințele limitative, deschiderea către perspective noi, îmbrățișarea incertitudinii și a greșelilor în ideea că tocmai acela este spațiul unde apare învățarea.
La polul opus este ”gândirea fixă” care se traduce prin încăpățânarea cu care oamenii se agață de convingerile lor și refuză să le reevalueze sau să primească feedback, ceea ce împiedică creșterea profesională și personală.
Prin exemple și studii de caz care evidențiază puterea abordării flexibile, Grant explorează modalități de a dezvolta o ”gândire elastică”, precum acceptarea eșecului, căutarea activă a feedback-ului și angajarea în dialoguri constructive.
Este o carte plină de învățături care încurajează cititorii să privească lumea cu alți ochi, să își cultive gândirea critică și să ia în calcul perspective alternative. În esență, capacitatea de ”a gândi din nou” împiedică stagnarea și ajută oamenii să aducă contribuții notabile în orice domeniu.
