Zgomotul notificărilor, deadline-urile depășite, încercarea de a scrie două-trei mailuri în timpul call-ului în care nici măcar nu trebuia să fii invitat. Spre deosebire de stresul declanșat de evenimente majore sau schimbări semnificative în viață, microstresul se acumulează pe ascuns și poate trece neobservat.
Poate fi definit ca o formă invizibilă de stres cotidian care apare în urma unor situații repetate, aparent banale, dar care, în timp, pot avea un impact puternic asupra sănătății mentale și fizice.
Un echivalent al picăturii chinezești în lumea profesională, analizat episod cu episod, microstresul este complet inofensiv, însă privit în ansamblu e unul dintre cei mai mari inamici ai profesioniștilor care lucrează constant sub presiune.
Dacă ajunge într-o formă cronică, microstresul poate conduce la epuizarea profesională pe care o știm cu toții sub numele de burnout - starea de epuizare fizică, mentală și emoțională cauzată de stresul prelungit la locul de muncă. Iar acest stres prelungit vine deseori sub forma unor episoade de microstres pe care nici angajații, și nici companiile nu le văd, deci nici nu le pot repara.
Cum depistăm microstresul și de ce apare?
Microstresul apare în principal din cauza solicitărilor constante și repetitive la care angajații sunt supuși în viața de zi cu zi. Deadline-urile imposibile, presiunea pentru rezultate foarte bune, lipsa controlului asupra situațiilor cu care aceștia se confruntă - toate pot crea o acumulare de microstres.
Chiar și situațiile aparent banale, precum volumul mare de e-mailuri, întreruperile frecvente, multitasking-ul constant, pot contribui la apariția microstresului și, într-un final, a burnout-ului.
Așteptarea companiei și a clienților de a avea angajați sau colaboratori încontinuu "conectați" complică și mai mult datele unui mediu de lucru oricum tensionat. La senzația angajaților că jonglează constant cu cinci mingi de foc, se poate adăuga și lipsa unui refugiu dacă managerii ori clienții și-au cultivat un obicei din a transmite mesaje în weekend sau de a programa întâlniri (fie ele numai online) în afara orelor de program.
Impactul ascuns al microstresului poate fi însă gestionat, dar primele eforturi sunt de înțelegere a problemei.
- Conștientizarea: Un prim pas în identificarea microstresului este să fim atenți la stările noastre emoționale și la reacțiile la diferite situații de la locul de muncă. Schimbările de dispoziție, nivelul crescut de iritabilitate sau episoadele frecvente de oboseală și extenuare pot indica prezența microstresului.
- Evaluarea nivelului de stres: Efectuarea unei autoevaluări a nivelului de stres poate oferi indicii cu privire la existența microstresului. Întrebări precum "Simt că am prea multe sarcini de îndeplinit într-un interval scurt de timp?" sau "Simt că nu am control asupra muncii mele?" pot ajuta la identificarea concretă a factorilor de stres.
- Monitorizarea simptomelor fizice și emoționale: Observarea simptomelor fizice și emoționale asociate microstresului poate ajuta la identificarea acestuia. Acestea pot include dureri de cap, tensiune musculară, tulburări ale somnului și dificultăți de concentrare. Monitorizarea regulată a acestor simptome va oferi informații importante despre prezența microstresului.
- Identificarea cauzelor: Este important să analizăm mediul de lucru și să identificăm factorii care contribuie la microstres. Aceștia pot include volumul mare de sarcini, presiunea termenelor limită, comunicarea dificilă sau lipsa susținerii din partea colegilor sau a managerilor.
Depistarea microstresului este esențială pentru a găsi soluții eficiente și a preveni consecințele negative asupra sănătății mentale și fizice. Există câteva modalități dovedite științific prin care stresul de la locul de muncă poate fi gestionat, dincolo de odihna suficientă și alimentația sănătoasă.
- Stabilirea priorităților și gestionarea timpului: Planificarea eficientă a activităților și stabilirea priorităților ne ajută să evităm suprasolicitarea și să ne concentrăm pe ceea ce este cu adevărat important. Împărțirea sarcinilor în sarcini mai mici și acordarea unui timp rezonabil pentru fiecare ne poate ajuta să simțim că recăpătăm controlul asupra vieții de zi cu zi și să evităm sentimentul de copleșire.
- Tehnici de relaxare și reducere a stresului: Practicarea unor tehnici de relaxare precum meditația, yoga, tehnicile de respirație adâncă poate fi extrem de benefică în gestionarea microstresului dacă ajunge să facă parte din rutină.
- Activități recreative și hobby-uri: Fie că este vorba de citit, pictat, gătit sau orice altă activitate care ne aduce bucurie și relaxare, hobby-urile ne ajută să ne deconectăm de la stresul zilnic și să ne construim un stil de viață mai echilibrat.
Când nu avem timp de toate cele de mai sus, ne pot fi de ajutor așa-numitele "micro-pauze" - pauze scurte, dar regulate în timpul zilei de lucru în care să ne recăpătăm energia și să ne relaxăm. Zece minute de plimbare în aer liber, trei piese ascultate în căști, câteva pagini citite ne pot ajuta să ne decuplăm de la stresul cotidian și să revenim cu bateriile încărcate.
Aceste întreruperi intenționate luate pe parcursul zilei pot fi integrate în rutina zilnică pentru a ne ajuta în gestionarea microstresului și a ne îmbunătăți productivitatea, indiferent de locul de muncă.
Ce pot face companiile
Pentru a preveni și a gestiona eficient atât microstresul, cât și burnout-ul, managerii pot implementa mai multe strategii în așa fel încât compania să fie productivă, dar contoarele stresului să nu fie date peste cap de presiunea performanței.
- Comunicare și sprijin: În cadrul organizațiilor, promovarea unui mediu de lucru deschis, în care angajații se simt liberi să își exprime preocupările cu privire la volumul de muncă și nivelul de stres poate fi foarte benefică. Mentoratul și programele de consiliere pot oferi o platformă pentru a discuta problemele legate de microstres și burnout și pentru a primi sfaturi și ghidare adecvată.
- Work-life balance: Companiile pot implementa politici de lucru care facilitează un echilibru sănătos între munca și viața personală a angajaților. Acestea pot include programe flexibile de lucru, opțiuni de muncă de la distanță, asistență pentru îngrijirea copiilor sau a persoanelor în vârstă, precum și normalizarea micro-pauzelor.
- Formare și dezvoltare profesională: Furnizarea de programe de formare și dezvoltare profesională poate contribui la creșterea competențelor angajaților în gestionarea stresului și a presiunilor de la locul de muncă. Aceste programe pot include abilități de gestionare a timpului, delegare eficientă, comunicare, rezolvare a conflictelor și dezvoltare a abilităților de leadership.
- Monitorizarea și evaluarea mediului de lucru: În cadrul unor evaluări periodice ale mediului de lucru, companiile pot colecta feedback de la angajați pentru a identifica potențialele surse de microstres și a lua măsuri de eliminare sau atenuare a lor.
În Statele Unite, impactul stresului angajaților asupra rezultatelor companiilor este estimat la 300 de miliarde de dolari - bani pierduți în fiecare an ca urmare a productivității scăzute și absenteismului. Așadar, acolo unde companiile ating rezultate de business spectaculoase, reușesc asta nu datorită nivelului mare de presiune și stres, ci în ciuda lui.
