Ce este Manifestul Agile și cum ajută companiile să se adapteze | Skillab Business School
Для отслеживания статуса заказа — авторизируйтесь
Введите код, который был выслан на почту Введите код с SMS, который был выслан на номер
Код действителен в течение 5 минут Код с sms действителен в течение 5 минут
Вы уверены, что хотите выйти?
Сеанс завершен
На главную
Blog

Căutare

content

Ce este Manifestul Agile și cum ajută companiile să se adapteze

12 principii pentru o lume tot mai imprevizibilă

frame-3647-6454e09c20ed0590823378-min-64a810c32c514740328617.jpg

O grevă în Franța, o furtună în China, ceață densă la Barcelona. Neprevăzutul poate lua orice formă, iar companiile aeriene trebuie să suporte consecințele. Air France – KLM operează circa două mii de zboruri în fiecare zi și transportă peste 93 de milioane de pasageri anual către 320 de destinații din 114 țări. 

Orice eveniment neprevăzut trimite unde de șoc pe întregul lanț. Zboruri anulate, escale pierdute, pasageri furioși că au rămas blocați în aeroporturi.

Sau cel puțin așa se întâmpla până în 2018 când compania a început să dezvolte instrumente bazate pe inteligență artificială care ajută angajații să ia decizii mai bune mai rapid.

Rezultatul? Cu 25% mai puține anulări în zilele cu evenimente neprevăzute și 40% mai mulți pasageri care reușesc să ajungă la destinație. În plus, după un astfel de eveniment, programul aeronavelor revine adesea la normal, lucru care înainte dura zile întregi. 

Cum a fost posibil ca transformarea digitală să aibă loc rapid și cu efecte imediate? La sfârșitul anului 2016, compania a decis adoptarea și extinderea practicilor Agile.

“O zona de mare interes pentru Consiliul de Supraveghere a fost crearea unei companii mult mai agile, care să anticipeze nevoile clienților și problemele operaționale”, anunța compania în raportul financiar din 2019.

Ce este Agile și de ce e important

Într-o lume tot mai volatilă, unde deciziile trebuie luate rapid, companiile au nevoie de principii după care să se ghideze pentru a nu fi scoase din joc de o pandemie, un război, de inflație, de tehnologie sau de competiția care înțelege mai repede cum arată "noul normal" veșnic schimbător și incert. 

Potrivit manifestului Agile, companiile care vor să își deruleze eficient proiectele, să rămână flexibile și să folosească șocurile în favoarea lor trebuie să pună: 

  1. Oamenii și interacțiunile înaintea proceselor și uneltelor
  2. Software-ul funcțional înaintea documentației elaborate
  3. Colaborarea cu clientul înaintea negocierilor contractuale
  4. Reacția la schimbare înaintea urmăririi unui plan

“Înițial, manifestul Agile vorbea despre nevoia de a descoperi modalități mai bune de a dezvolta un software”, explică Bianca Alecu, Head of PMO la Ericsson și lectorul cursului Skillab “Scrum și Agile”.

Cursuri pe categorii:

În 2001, 17 dezvoltatori software s-au adunat în Utah, într-o stațiune de schi din munții Wasatch, pentru a găsi o alternativă la metodele clasice de project management care nu îi ajutau deloc. Dimpotrivă.

“Era în anii ‘90, un prim boom al dezvoltării software, iar profesioniștii ajunseseră la concluzia că pentru ei metodele vechi nu funcționează. Dura foarte mult să lanseze un produs software, ceea ce însemna că, uneori, până aduceau un produs pe piață, acesta nu mai satisfăcea nevoile clienților”, povestește Bianca.

Senzația “părinților” Agile era că își sabotaseră propria misiune de a dezvolta software eficient și util așa că au enunțat cele patru valori Agile și următoarele 12 principii care urmau să revoluționeze modul în care gândeau și lucrau companiile din industrii întregi. 

  1. Principala prioritate este să ne satisfacem clienții prin livrarea rapidă și continuă de software valoros.
  2. Acceptă modificarea cerințelor clientului chiar și în etapele finale ale proiectului.
  3. Livrează software calitativ des, cu o frecvență de la câteva săptămâni la câteva luni, preferința fiind pentru perioadele mai scurte.
  4. Dezvoltatorii și oamenii de business trebuie să lucreze împreună zilnic, pe toată durata proiectului.
  5. Construiește proiecte în jurul oamenilor motivați. Oferă-le mediul și susținerea de care au nevoie și ai încredere în ei că vor avea rezultate bune.
  6. Cea mai eficientă metodă de a transmite informația către echipa de dezvoltare și în interiorul acesteia este prin discuții față în față.
  7. Software-ul funcțional este măsura progresului.
  8. Procesele Agile promovează dezvoltarea sustenabilă. Dezvoltatorii ar trebui să poată menține un ritm constant la nesfârșit.
  9. Atenția continuă acordată excelenței tehnice și designului performant sporește agilitatea.
  10. Simplitatea - arta renunțării la munca redundantă - e esențială.  
  11. Cele mai bune arhitecturi, design-uri și cerințe apar în echipele care se organizează singure.
  12. La intervale regulate, echipa analizează cum ar putea deveni mai eficientă, apoi își ajustează comportamentul în consecință.

Cum pui în practică principiile Agile

1. Punctul de pornire: un buget fix

Conform principiilor clasice, orice contract dintre un client și un furnizor trebuie negociat în detaliu și, odată ce există varianta finală, ambele părți trebuie să îl respecte întocmai. Însă potrivit principiilor Agile, atenția ar trebui să fie pe flexibilitate și pe colaborarea cu clientul, nu pe transformarea contractului în armă.

“Când negociezi contractele la sânge se ajunge la o luptă de putere între furnizor și client.  În plus, odată ce scrii negru pe alb în contract că trebuie să livrezi produsul X, cu funcționalitățile Y, atunci când clientul vrea ceva în plus trebuie să vină și cu bani în plus.”

“Deseori relația furnizor-client ajunge să fie tensionată, în condițiile în care interesul este, de fapt, același: un produs funcțional atât din perspectiva clientului, cât și din cea a furnizorului”, subliniază Bianca. 

Pentru a evita blocajele, cei 17 creatori ai manifestului Agile au apreciat că este mai important să colaborezi cu clientul pentru a-i satisface nevoile decât să ai scris negru pe alb, de la început, ce trebuie să faci și cu ce”.

Alternativa la contractul clasic este ca echipa de proiect să plece de la propunerea clientului care trebuie să includă un buget fix și o perioadă de derulare a proiectului.  Ulterior, ambele părți lucrează împreună pentru a crea produsul respectând deadline-ul și bugetul stabilit inițial.

“Clientul poate spune că are 100.000 euro și șase luni la dispoziție pentru a finaliza proiectul și a-l scoate pe piață. Pornind de aici, te întrebi ce poți face în perioada aceasta, cu bugetul respectiv și îi oferi clientului o linie directoare. 

Apoi, lucrezi cot la cot cu echipa sa pentru a scoate produsul respectiv în limita de timp și de bani pe care ați stabilit-o la început. Așa se traduce în practică ideea de a te concentra pe oameni și interacțiuni, nu pe procese și instrumente”.

2. Produsul, definit din mers

“În metodologiile clasice de project management ne îngropam în zeci, sute de pagini de documentație”, spune Bianca. “Teoretizam despre cum ar trebui să arate produsul și de-abia apoi ne apucăm să-l facem când, de multe ori, realizăm că viziunea noastră asupra produsului nu corespunde cu realitatea. 

De pildă, poți să faci documentația în februarie și te apuci de lucru propriu-zis în aprilie - mai. Poate chiar în iunie, când realitatea din piață nu mai este aceeași cu cea din februarie”.

Alternativa este să pornești de la o variantă de bază, fără să te concentrezi pe scrierea documentației care poate fi scrisă și rescrisă pe parcurs.

“Documentația devine un act viu denumit Product BackLog în care reprezentantul clientului (product owner în terminologia AGILE), spune niște povești (user story în terminologia AGILE) legate de produs - cum și-ar dori să arate, ce funcționalități ar dori să aibă etc. Abia ulterior, începe producția și scrierea documentației”.

Recomandat de citit:

curs-scrum-skillab-thumbnail-642144ffd79df713578195.png

De ce eșuează încercările de transformare a companiilor

Citește

3. Clientul, partener în proiect

În mod obișnuit, clientul primește produsul la sfârșitul proiectului, iar după ce a investit în dezvoltare și a așteptat deadline-ul, poate să constate că acesta nu îi satisface nevoile.

În proiectele agile însă clientul poate avea o variantă utilizabilă a produsului în doar patru săptămâni. Echipa lucrează în așa-numite sprinturi sau iterații care durează între două și patru săptămâni la finalul cărora furnizorul oferă clientului o variantă nefinalizată, dar funcțională, a produsului. 

 “Să ne imaginăm o aplicație pentru o clinică. La prima iterație e creat logo-ul și utilizatorii pot intra în aplicație, unde nu există însă nimic. După următorul sprint, utilizatorul găsește în aplicație un calendar și așa mai departe”.

Lucrul acesta este posibil pentru că, pe toată perioada proiectului, clientul este implicat, nu doar informat cum se întâmplă în varianta clasică de project management.

În plus, conform principiilor agile, în primele sprint-uri se încearcă livrarea celei mai valoroase părți a produsului respectiv, urmând ca în sprint-urile ulterioare valoarea adăugată să fie mică. Astfel, clientul poate să își pună în vânzare produsul foarte devreme, în perioada de desfășurare a proiectului. 

“La sfârșitul fiecărui sprint, clientul vede o demonstrație a produsului dezvoltat de echipă și poate spune dacă este ceea ce și-a dorit sau este nevoie de modificări care vor fi încorporate în următoarele sprint-uri. 

Review-ul este un eveniment obligatoriu în Agile. Atunci este momentul în care pot fi reordonate elementele din Backlog (documentație), pot fi reprioritizate unele elemente și pot fi adăugate funcționalități.

Clientul are controlul total asupra produsului, ceea ce reprezintă un avantaj foarte mare pentru companiile care aleg să meargă pe metodologia Agile fiindcă randamentul investiției apare foarte devreme”, explică Bianca.

4. Fără „clasicii” manageri de proiect

În varianta clasică de project management, există un manager care conduce și oferă direcție, împarte sarcinile în echipă și menține relația cu clientul. 

În schimb, în Agile nu există un lider formal. Există un Scrum Master, un lider informal al cărui rol este să cultive un mediu de lucru colaborativ și productiv. În organizațiile Agile, echipele se auto-organizează, membrii decid cum lucrează și își împart sarcinile singuri.

“Cel puțin pentru acei oameni mai independenți, care au nevoie de autonomie, modul acesta de lucru este motivant. În Agile nu ai pe cineva care să-ți spună «Astăzi faci asta», «Mâine faci următorul lucru». În plus, încrederea în echipă este deplină, ceea ce crește, o dată în plus, nivelul de motivare”.

Există însă și riscuri. “Dacă ai angajați la început de drum care nu sunt motivați de ideea de autonomie și de libertatea de a decide, aceștia ar putea să nu aibă rezultate bune. Iar în acest caz există două variante - cei mai puternici reușesc să îi ridice și pe cei mai puțin performanți sau o parte din echipă trebuie să plece”.

5. Principiile Agile, folosite cu măsură

Ai putea privi principiile Agile ca pe setul de 90 de tacâmuri al bunicii într-o zi în care mănânci doar ciorbă. Ai instrumente cu care poți mânca orice, dar îți trebuie doar o lingură.

“A implementa Agile într-o companie nu înseamnă neapărat a lua toate ideile și a le folosi întocmai. Presupune să iei puțin câte puțin din principiile și valorile care se potrivesc contextului în care business-ul se află”.

Trecerea la un nou mod de lucru și de gândire poate fi dureroasă și costisitoare. Necesită timp, training pentru angajați și o înțelegere profundă a principiilor atât în rândul managerilor, cât și al echipelor. Nu toți oamenii și nu toate companiile sunt pregătite să facă tranziția, dar cu toții au câteva ceva de învățat din filosofia Agile.

Bianca Alecu, lectorul cursului Skillab "Scrum & Agile", este Head of PMO în cadrul Ericsson România și are 14 ani de experiență ca Project Manager în companii multinaționale. A fost Director pentru Instruire și Certificare în cadrul PMI Chapter România și deține certificări internaționale oferite de PMI (PMP), APMG (AgilePM) și Scaled Agile (SAFe practitioner și Scrum Master).

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Informații cu cele mai bune materiale din timpul săptămânii. Abonează-te pentru a fi la curent!
Vă mulțumim pentru abonare!