5 strategii de Growth Hacking și giganții care le-au folosit | Skillab Business School
Для отслеживания статуса заказа — авторизируйтесь
Введите код, который был выслан на почту Введите код с SMS, который был выслан на номер
Код действителен в течение 5 минут Код с sms действителен в течение 5 минут
Вы уверены, что хотите выйти?
Сеанс завершен
На главную
Blog

Căutare

content

5 strategii de Growth Hacking și giganții care le-au folosit

Marketing pe steroizi

frame-3688-64550e09cf9cb724488970-min-64a8123ee905c086102081.jpg

Fiecare antreprenor visează să își dezvolte compania cât mai repede posibil. Cu cât crește mai repede, cu atât va merita mai mult investiția făcută. Dar creșterea nu se întâmplă peste noapte. Și nu se întâmplă fără strategiile de marketing potrivite.

Una dintre cele mai bune modalități de a te dedica dezvoltării afacerii tale este adoptarea unei mentalități de growth hacking.

Growth Hacking: ce este de fapt?

Growth hacking este o metodă bazată pe experimentarea cu diferite canale de marketing și dezvoltare de produs pentru a descoperi cele mai bune metode de creștere a unei companii. Marketingul, design-ul, testarea și analiza datelor sunt toate utilizate în acest proces.

Termenul de „growth hacking” a fost inventat de antreprenorul american Sean Ellis pentru a descrie viziunea și abordarea unui specialist responsabil exclusiv pentru dezvoltarea unui startup.

Sean credea că marketerii luau în considerare doar bugetele, costurile, conversiile, dar că un growth hacker nu ar fi preocupat de niciuna dintre aceste probleme în mod direct. Căuta o persoană al cărei adevărat scop era progresul. O persoană concentrată strict pe creștere. 

„Un growth hacker eficient trebuie să fie disciplinat, să urmeze un proces de growth hacking de prioritizare a ideilor și de testare a lor (propriile lui idei, dar și ideile altora) și să fie suficient de analitic pentru a ști ce factori de creștere să păstreze și la care să renunțe," scria Ellis în 2010 într-un articol despre accelerarea creșterii startup-urilor.

"Cu cât acest proces poate fi repetat mai repede, cu atât este mai probabil pentru growth hacker să găsească modalități eficiente de a crește afacerea.” 

Cum poți folosi growth hacking pentru compania ta?

Growth hacking funcționează numai dacă afacerea ta este deschisă la experimentare. Experimentele vin cu un risc, dar pe cealaltă parte a riscului există posibilitatea de creștere substanțială. Fiecare growth hacker trebuie să decidă ce strategie funcționează cel mai bine pentru organizație. 

Companiile de renume de astăzi au învățat această lecție pe propria piele. Așa că iată cinci exemple de strategii de growth hacking din care te poți inspira și brandurile care dovedesc că acestea au funcționat. 

1. Creșterea gradului de “awareness”

Modul în care clienții tăi îți descoperă brandul ar trebui să fie primul aspect de growth hacking pe care îl iei în considerare. Obiectivul acestei etape este de a veni cu idei inovatoare pentru marketingul afacerii tale și de a-i da brandului tău o imagine care să poată fi ușor recunoscută de public. 

Exemplu: Coca Cola

Coca Cola este cel mai bun exemplu de brand care a reușit să se distingă în industria sa. 94% dintre oameni recunosc celebrul logo cu roșu și alb. Și chiar dacă majoritatea consumatorilor preferă Pepsi, nu Cola, într-un test de degustare unde sunt legați la ochi, ei aleg Coca Cola odată ce sunt conștienți de ce beau.

Deci, cum a stârnit Coca Cola acest sentiment de loialitate pe care consumatorii lor îl au?  Simplu. A știut cum să fie un brand diferit și să comunice asta.

Un mod prin care a reușit acest lucru a fost prin crearea emblematicei sticle de Cola. Compania a organizat un concurs pentru a dezvolta un design care să facă brand-ul să iasă în evidență față de concurenți și să fie simplu de recunoscut. Ca rezultat, a fost creat designul popular al sticlei.

Coca Cola și-a menținut o identitate vizuală consistentă încă de la început, cu literele albe și curbate pe fundalul roșu. Dar nu a făcut doar asta. A știut să-și facă publicitate, asociindu-se inclusiv cu imaginea lui Moș Crăciun. S-a infiltrat, astfel, în mintea consumatorilor și și-a câștigat locul printre brandurile iconice.

Compania și-a construit drumul spre succes cu multe strategii de marketing. Dar, la baza lor, toate aveau un lucru în comun: să se asigure că oamenii sunt conștienți de produsul lor.

2. Colaborarea cu influencerii

Există un motiv pentru care companiile plătesc influenceri pentru a le promova produsele. O strategie de succes pentru a ajunge la un public mai larg este să lucrezi cu persoane publice cu un număr crescut de urmăritori.

Pentru noile startup-uri care nu își permit să concureze cu brand-uri de renume în ceea ce privește bugetele de marketing, folosirea bazei mari de fani a influencerilor este o strategie eficientă de growth hacking.  

Exemplu: Puma

Puma, una dintre cele mai populare companii de îmbrăcăminte sportivă din lume, și-a demonstrat abilitățile de marketing în finala Cupei Mondiale din 1970. Înainte de a începe meciul, fotbalistului Pele i s-a cerut să își lege șireturile în timp ce toate camerele erau pe el. Și așa, lumea a văzut că cel mai bun fotbalist de la acea vreme purta încălțăminte Puma.

Deși rețelele de socializare nu existau pe vremea aceea, Puma a reușit să folosească o strategie care a dat roade. În vremea de astăzi, din fericire, colaborările de acest gen, cu influenceri sau micro-influenceri, sunt accesibile oricui. 

Concluzia care se deduce de aici este că poate fi foarte util pentru o companie să găsească un public ideal și să ceară unui influencer să facă ceea ce face el sau ea mai bine. Să influențeze. 

3. Recomandarea

Cu toții am dat de acea întrebare pe care brandurile ne-o adresează când le folosim produsele sau serviciile: ne-ai recomanda unui prieten? Această întrebare este de fapt una foarte puternică. Pentru că afacerile se pot aștepta să aibă cel puțin 16% mai mult profit de la clienții pe care i-au atras prin recomandări.

Un program de recomandare este o strategie de growth hacking care îi motivează pe clienții noi să propună un produs sau serviciu prietenilor, rudelor sau colegilor lor. Deseori denumită marketing de advocacy sau marketing word-of-mouth, strategia combină metode simple de folosire a stimulentelor. 

Exemplu: Tesla

Una dintre cele mai bune strategii de recomandare este programul folosit de Tesla. Compania obișnuia să le ofere clienților o mie de dolari dacă recomandau Tesla unui prieten. Acum noul lor program recompensează proprietarii Tesla care promovează brandul cu stimulente precum invitații la evenimente private sau baterii de mașină gratuite.

Stimulentele, fie că sunt servicii VIP sau produse exclusive, îi fac pe clienți să se simtă apreciați de compania de la care cumpără. Iar acest lucru crește și mai mult posibilitatea de recomandare. 

Recomandat de citit:

build-preview-62eaad1e57c07624438414-min-64119f8d64f2e720745321.jpg

Cum construiești o companie pentru care oamenii chiar vor să lucreze?

Citește

4. F.O.M.O. 

F.O.M.O. este numele unui tip de anxietate pe care oamenii o simt atunci când își închipuie că pierd ceva interesant. Termenul “fear of missing out” se traduce ca și frica de a rata o oportunitate.

Oamenilor nu le plac mereu riscurile. Și înainte de a lua decizii, vor să se gândească nu doar la avantaje, ci și dezavantaje. Dacă văd că ceva are mai multe avantaje, apare frica de a nu rata oportunitatea respectivă sau experiența. Și multe companii hrănesc această anxietate.

Exemplu: Netflix

F.O.M.O. este un motor puternic de creștere, iar Netflix îl folosește pentru a alimenta succesul serialelor originale precum Stranger Things. Acestea sunt subiecte adesea discutate în conversații, mai ales când te întâlnești cu un coleg în pauza de la serviciu și îți frângi mintea gândindu-te despre ce să vorbești. Poți foarte ușor să aduci în discuție ultimul episod din cele mai vizionate seriale. 

Însă doar abonații Netflix pot urmări aceste producții populare. Prin acest truc psihologic simplu, Netflix câștigă bani promovând seriale populare pe care oamenii nu vor să le rateze din simplu fapt că nu vor să se simtă excluși. 

5. Diferențierea de concurență

Este dificil să te afirmi pe o piață competitivă. În primul rând, trebuie să știi ce oferă ceilalți și ce nevoi poate acoperi serviciul sau produsul tău. Nu poți câștiga cursa către originalitate dacă oferi mai mult din același lucru.

Cel mai bun mod de a ieși în evidență este să vii cu un feature pe care niciun alt brand nu îl oferă.

Exemplu: Spotify

Cei care folosesc Spotify cunosc bine funcția „Wrapped”. Lansată în 2016 și actualizată an de an la început de decembrie, ea afișează artiștii și genurile muzicale pe care utilizatorii le-au ascultat cel mai des în timpul anului respectiv. 

Wrapped oferă, de asemenea, informații despre cât timp au petrecut aceștia ascultând muzică, melodia preferată și multe alte date despre propria utilizare a aplicației.

Spotify a creat o funcție simplă ca aceasta, bazată pe colectarea de date, și a transformat-o în trendul popular care este astăzi. Oamenii postează pe social media propriile statistici Wrapped, ceea ce amplifică organic prezența companiei în fluxurile consumatorilor. 

După lansarea Wrapped în 2020, în Statele Unite aplicația a înregistrat o creștere de 20% a descărcărilor, potrivit companiei de marketing analytics MoEngage. Așadar, efectul acestei funcții unice este de netăgăduit.

Growth hacking înseamnă să nu lași clienții să vină la tine, ci să faci magia să se întâmple. Așa că nu trebuie să îți fie teamă să experimentezi și să descoperi ce funcționează cel mai bine pentru compania ta. Și cine știe? Poate că în curând propria ta companie va fi listată într-un articol despre povești de succes.

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Informații cu cele mai bune materiale din timpul săptămânii. Abonează-te pentru a fi la curent!
Vă mulțumim pentru abonare!