Când discută despre cum să abordeze o nouă provocare, majoritatea oamenilor vor trece direct la soluții despre care știu că au funcționat în trecut și cu care sunt familiarizați, sau se vor întoarce spre experții care au mai multă experiență într-un domeniu. Suntem atât de fixați pe ceea ce cunoaștem și experiențele prin care am trecut, încât uităm să privim problemele cu o perspectivă nouă și mai inovatoare.
Acest lucru este cunoscut sub numele de Efectul Einstellung și poate împiedica în mod serios capacitatea de inovare și capacitatea de gândire creativă a oricui.
Ce este efectul Einstellung?
Efectul Einstellung apare atunci când capacitatea cuiva de a obține o soluție ideală este împiedicată de informațiile prealabile. Atunci când consideri că ai deja o soluție, chiar dacă nu este corectă sau optimă, devii incapabil să examinezi opțiuni alternative. Această tendință de a recurge la calea care îți este deja familiară te poate face incapabil din punct de vedere cognitiv să distingi problemele anterioare de cele actuale. Drept urmare, deși poți aborda o problemă cu metoda care îți e cea mai cunoscută, iar în anumite cazuri poți chiar să o rezolvi, nu o inovezi.
Potrivit articolului de cercetare scris de către Jessica J. Ellis și Eyal M. Reingold, Efectul Einstellung a fost documentat de psihologul Abraham Luchins în 1942 cu un test numit „the water jug problem”. Subiecții au fost instruiți să mute apa între borcane de diferite dimensiuni pentru a realiza măsurători precise în experiment. Subiecților testați li s-a dat o nouă problemă după ce au rezolvat o serie de probleme cu aceleași soluții și i-au aplicat același răspuns, chiar și atunci când exista unul mai eficient și mai ușor. Ei nu au putut să mai „vadă” dincolo de procesul pe care l-au folosit recent, preferând să aplice soluția cu care erau obișnuiți, mai degrabă decât să evalueze cea mai bună abordare pentru a obține rezultatul dorit.
Efectul Einstellung a fost denumit ca atare de Luchins pentru că „einstellung” înseamnă „stil de gândire”, „abordare” sau „atitudine” în limba germană și ilustrează cât de dificil este să ne schimbăm modul de gândire sau atitudinea odată ce am fost setați să abordăm problemele într-un anumit stil.
Atunci când se confruntă cu o dificultate, organizațiile și indivizii revin adesea la un cadru de referință familiar. Chiar dacă există opțiuni mai eficiente, Efectul Einstellung sugerează că indivizii vor gravita automat către o soluție pe care au folosit-o pentru o situație comparabilă în trecut.
Conform cercetătorului Aditya Shukla, pot exista o serie de moduri în care Efectul Einstellung se manifestă, unele dintre cele mai susținute cauze ale acestuia fiind:
- Când cunoștințele anterioare conduc la prioritizarea unei rate de succes acceptabile în detrimentul explorării unei soluții optime;
- Când expertiza anterioară duce la o cantitate mare de activare automată a obiceiurilor, care este legată de protocoalele testate;
- Faptul că plasticitatea neuronală pentru structurile cognitive este întărită prin utilizarea repetată a unei soluții, făcând-o mai puțin solicitantă de resurse și mai accesibilă; în timp ce conexiunile sinaptice pentru alte procese cognitive, care ajută la rezolvarea problemelor, sunt slăbite sau inhibate în timp.
Exemple de companii afectate de Efectul Einstellung
Efectul Einstellung s-a dovedit a fi un element dăunător pentru multe companii care nu au reușit să adopte strategii și soluții adecvate ca urmare a ceea ce au perceput a fi status quo-ul. Directorul de educație profesională la ACCA Reza Ali a oferit câteva exemple de companii din lumea reală care au căzut victime Efectului Einstellung, cum ar fi Kodak, Blockbuster sau Digital Equipment Corporation.
După ce nu a reușit să depășească apariția fotografiei digitale, Kodak a achiziționat un site de partajare a imaginilor numit Ofoto în 2001 și, în loc să folosească platforma pentru a încuraja oamenii să partajeze fotografii în mod social, așa cum a fost premisa care a condus la Instagram, a decis să-l folosească pentru a convinge oamenii să printeze imagini digitale.
Ken Olsen, fondatorul Digital Equipment Corporation, care era deja un jucător important în domeniul computerelor, a declarat că nu ar exista niciun motiv pentru care oamenii și-ar dori să aibă un computer în casa lor.
Blockbuster a refuzat să achiziționeze Netflix pentru 50 de milioane de dolari în 2000, deși avea ocazia, deoarece CEO-ul John Antioco nu credea că cerințele clienților ar putea fi abordate printr-un serviciu de livrare de DVD-uri superior la acea vreme pe piață.
Efectul Einstellung este o problemă pe termen lung care împiedică oamenii din cadrul companiilor și organizațiilor să abordeze dificultățile și să vină cu idei inovatoare prin gândire creativă. Putem, totuși, să depășim acest fenomen prin schimbarea unor obiceiuri.
Cum să depășești efectul Einstellung
Iată câteva moduri de a depăși capcanele care pot veni cu expertiza, potrivit lui Stu Walesh, autorul cărții „Introduction to Creativity and Innovation for Engineers”, care ne sfătuiește să folosim tehnici colaborative pentru a ne stimula creierul să își păstreze o perspectivă fresh:
#1. Pauze mentale de la sarcină - luarea gândurilor de la activitatea în cauză pentru o perioadă scurtă de timp angajează cu succes cortexul cerebral și îți permite să explorezi idei și conexiuni noi în afara memoriei de lucru.
#2. Harta mentală - o hartă mentală este o reprezentare vizuală a gândurilor și conceptelor. Este un instrument de gândire vizual care ajută la organizarea informațiilor și la analiza, înțelegerea, sintetizarea, rememorarea și generarea de idei noi.
#3. Colaborarea cu alte persoane - deoarece cunoștințele pot lucra împotriva creativității, având un grup divers de oameni la bord poate ajuta pe toată lumea să evite să facă presupuneri greșite.
#4. Ohno Circle - o metodă inspirată din învățăturile lui Ohno și preluată astăzi ca tehnică de Project Management, inclusiv ca parte a metodologiei Six Sigma. Pentru a o aplica, începe prin a desena un cerc pe o hârtie sau tablă pentru a materializa punctul de observație de unde să înveți să observi, vezi, analizezi și să înțelegi diferite subiecte. Încearcă să observi cu ochi noi pașii prin care un proces are loc în prezent și eventualele surse de pierdere a resurselor, fără a te gândi că „așa se face” sau „așa trebuie”.
#5. Întreabă-te „ce-ar fi dacă” – această întrebare eliberează mintea conștientă de constrângerile bine intenționate ale creierului cel puțin pentru moment, și se confruntă deschis cu părtinirea negativă inerentă.
#6. Efectul Medici - această tehnică se bazează pe ideea că creșterea creativității și inovației se produce prin diversitate. Atunci când ideile și oameni talentați din diferite domenii sunt reuniți pentru a colabora, pot apărea schimbări majore de ritm. Ideea vine din cartea cu același nume a lui Frans Johansson.
#7. Scrierea de tip “stream of consciousness” (SOC) - această tehnică a fost inițial o metodă literară care își propune să surprindă multitudinea de gânduri și sentimente care trec prin mintea unui personaj sau a unui narator. Dar scrierea SOC este, de asemenea, o tehnică puternică de creativitate individuală, pentru a ajuta creatorii să producă rezultate mai bune. Când practici scrierea SOC de ceva timp, îți lași gândurile să curgă liber pe hârtie într-un flux non-stop de cuvinte. Prin urmare, este esențial să continui să notezi cuvintele într-un mod rapid, fără a privi prea îndeaproape. Deci lasă-te purtat de val, fără critici, fără autocenzură, fără corecții editoriale, până când apare o idee nouă, pe care nu ai fi exprimat-o în condițiile obișnuite de lucru.
Efectul Einstellung apare atunci când cunoștințele sau experiența preexistentă te împiedică să iei în considerare posibilități alternative la o problemă. Devii fixat pe o soluție alternativă până la punctul în care nu ești capabil să gândești clar și obiectiv la situația existentă.
Din fericire, se pot depune eforturi mici dar constante pentru a-i diminua în mare măsură impactul, cum ar fi luarea de pauze dintr-un proiect, brainstorming-ul sau apelarea la ajutorul unui set variat de indivizi, care pot oferi „spațiul cognitiv” de care ai nevoie pentru a veni cu răspunsuri creative la orice probleme. Eliminarea unei soluții go-to de pe masă, cel puțin pentru moment, te poate ajuta să privești problemele dificile în moduri cu totul noi și să descoperi noi soluții care, odată găsite, par evidente.
