În istoria recentă au existat mulți CEO care și-au lăsat amprenta asupra lumii afacerilor. Liderii capabili, esențiali pentru succesul companiilor, pot fi inspiraționali, ingenioși și își pot transforma business-ul în adevărate imperii economice.
De cealaltă parte, istoria scoate în față și directori executivi care au fost atât de slabi încât și-au șubrezit propriile companii, ajungând, în cazurile extreme, să afecteze întreaga industrie.
Travis Kalanick - Uber (2009-2017)
Travis Kalanick este co-fondatorul și fostul CEO al companiei de ride-sharing Uber, una dintre cele mai de succes companii tech ale ultimului deceniu. Însă, Kalanick a fost, de asemenea, un CEO controversat, cunoscut pentru stilul său agresiv și pentru modul în care a condus compania prin schimbări drastice.
A fost acuzat că a promovat o cultură toxică la Uber, unde discriminarea și hărțuirea erau probleme recurente asupra cărora nu se intervenea niciodată. Această cultură toxică a dus la o serie de scandaluri și demisii în cadrul companiei, ceea ce a afectat reputația și credibilitatea Uber tocmai când compania era în plină ascensiune.
Kalanick a luat, de asemenea, o serie de decizii neinspirate, cum ar fi investițiile mari în programul de dezvoltare a mașinilor autonome. Acest proiect a fost o pierdere semnificativă pentru companie, iar dezvoltarea a fost oprită după ce o mașină autonomă Uber a fost implicată într-un accident mortal.
De asemenea, Kalanick a pierdut sprijinul acționarilor în urma unor decizii controversate, precum vânzarea operațiunilor din China către rivalul local Didi Chuxing, după ce a investit miliarde de dolari pentru a se afirma pe piața chineză.
În cele din urmă, după o serie de scandaluri și presiuni din partea investitorilor, Kalanick a demisionat din poziția de CEO al Uber în 2017. Acesta a fost un moment important pentru companie, care a început să se concentreze pe reformarea culturii sale interne și pe găsirea unui nou CEO capabil să conducă compania spre succes pe termen lung.
Morala? Companiile încep să dezvolte anticorpi la comportamentul toxic, iar discriminarea, hărțuirea și tolerarea lor pot fi întâmpinate de un tsunami de critici suficient de puternic să pună la pământ directori executivi și întregi companii.
Michael Eisner - Disney (1984-2005)
Michael Eisner a fost CEO-ul Disney timp de aproape două decenii, între 1984 și 2005. La începutul mandatului său, Eisner a reușit să salveze Disney de la faliment și să o transforme într-un business de succes. Cu toate acestea, cu timpul, deciziile și stilul său de conducere controversat au dus la erodarea companiei și la pierderea sprijinului acționarilor.
Una dintre deciziile cele mai neinspirate ale lui Eisner a fost achiziționarea rețelei ABC în 1995. Deși Eisner a crezut că achiziția va impulsiona veniturile Disney, aceasta a dus, în schimb, la pierderi financiare semnificative. Achiziția a devenit o greșeală majoră pentru companie, iar acționarii Disney au început să se îndepărteze și mai mult de Eisner.
De asemenea, lipsa de comunicare cu angajații și acționarii a contribuit la pierderea sprijinului tuturor. Eisner a refuzat să asculte preocupările și sugestiile acționarilor, ceea ce a dus la un număr mare de demisii și revocări în rândul membrilor consiliului de administrație.
În cele din urmă, presiunea acționarilor și scăderea performanței financiare a companiei l-au determinat pe Eisner să demisioneze în 2005. În urma plecării sale, Disney a început un proces de reformă și de recuperare a reputației sale, în special prin achiziționarea Pixar, Marvel și Lucasfilm.
Morala? Un CEO care ia toate deciziile singur rămâne singur când ia deciziile greșite. Amestecul de leadership autoritar cu rezultate slabe este util doar pentru îngenuncherea unei companii. Altfel, deciziile cu cele mai mari șanse de succes se iau în echipă, de oameni educați să dea feedback relevant și să lucreze împreună.
John Sculley - Apple (1983-1993)
John Sculley a fost CEO-ul companiei Apple între 1983 și 1993. El a fost adus de Steve Jobs, care își dorea un CEO experimentat care să dezvolte compania. În timpul mandatului său, Sculley a reușit să crească încasările și cota de piață a Apple, dar deciziile sale controversate și relația tensionată cu Steve Jobs au dus în cele din urmă la declinul companiei.
Una dintre cele mai importante decizii ale lui Sculley a fost lansarea Apple Newton, un dispozitiv de tip tabletă, în 1993. Deși dispozitivul a fost inovator, a avut probleme tehnice majore și a fost scos rapid de pe piață. Această decizie a costat compania milioane de dolari și i-a afectat reputația.
Relația dintre Sculley și Jobs a devenit din ce în ce mai tensionată în timpul mandatului său, culminând cu o luptă pentru putere în consiliul de administrație. Sculley a reușit să convingă consiliul să-l concedieze pe Steve Jobs în 1985, dar acesta a revenit la conducerea companiei în 1997 și a salvat-o de la faliment.
În cele din urmă, performanța financiară a companiei a început să scadă sub conducerea lui Sculley, iar acesta a fost concediat în 1993. După plecarea sa, Apple a început un proces de reformă și de reînnoire a brandului, lansând produse inovatoare precum iPod-ul și iPhone-ul, care au transformat compania într-un lider al industriei tehnologice.
Morala? Luptele pentru putere la vârful companiei nu fac decât să direcționeze energia departe de obiectivele de business și sfârșesc, inevitabil, cu pierderi masive pentru ambele părți.
Marissa Mayer - Yahoo (2012-2017)
Când a fost numită CEO la Yahoo, Marissa Mayer avea o reputație solidă în tehnologie și design, după ce lucrase la Google timp de 13 ani. Cu toate acestea, mandatul ei la Yahoo a fost marcat de decizii controversate și de o performanță financiară slabă.
Una dintre cele mai importante decizii ale lui Mayer a fost achiziția platformei de bloguri Tumblr în 2013, pentru suma de 1,1 miliarde de dolari. Cu toate că Tumblr era popular în rândul utilizatorilor tineri, platforma nu a reușit să aducă veniturile scontate și a fost vândută ulterior pentru mai puțin de 10% din suma plătită inițial. De asemenea, decizia de a investi în conținut video original a eșuat și a costat compania milioane de dolari.
Mayer a fost, de asemenea, criticată pentru faptul că a cheltuit sume mari de bani pentru a-și reface imaginea personală, în loc să se concentreze pe problemele de bază ale companiei. De exemplu, în timpul mandatului ei, Yahoo a cheltuit aproximativ 230 de milioane de dolari pentru a achiziționa startup-ul de produse de lux Polyvore.
Performanțele financiare slabe ale companiei au fost, de asemenea, o problemă sub conducerea lui Mayer. În timpul mandatului ei, veniturile și cota de piață au continuat să scadă, iar compania a fost implicată în cea mai mare scurgere de date din istoria internetului, afectând peste 3 miliarde de conturi.
În cele din urmă, Yahoo a fost cumpărată de Verizon în 2017 pentru aproximativ 4,5 miliarde de dolari, iar Mayer a părăsit compania. Mandatul său la Yahoo a fost considerat unul dintre cele mai mari eșecuri ale unui CEO, lăsând în urmă rezultate slabe și o imagine pătată.
Morala? Prioritizarea brandului personal, cu atât mai mult într-un moment în care compania suferă, atrage atenția publicului nu asupra lucrurilor pe care CEO-ul le face, ci, mai degrabă, asupra lucrurilor pe care nu le face.
Tony Hayward - BP (2007-2010)
Tony Hayward a fost CEO-ul companiei petroliere BP (British Petroleum) din 2007 până în 2010. În aprilie 2010, BP a fost responsabil pentru unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istorie, când o explozie la platforma Deepwater Horizon din Golful Mexic a provocat o scurgere masivă de petrol în ocean. Acesta a fost un moment critic pentru Hayward și pentru compania pe care o conducea.
La începutul crizei, Hayward a subestimat grav amploarea dezastrului și a făcut declarații nefericite care l-au făcut să pară iresponsabil și insensibil. De exemplu, când i s-a cerut să comenteze impactul scurgerii de petrol asupra oamenilor din Golful Mexic, a spus: "Nu cred că cineva poate spune cu adevărat ce se întâmplă acolo". Mai târziu, a adăugat: "Nu sunt sigur că există cineva care să înțeleagă mai bine acest ocean decât noi".
Aceste declarații au stârnit furia oamenilor și au alimentat un val de acuzații împotriva lui Hayward și a BP. În plus, compania a fost criticată pentru lipsa de transparență și eficiență în gestionarea crizei, iar Hayward a fost acuzat că a încercat să minimizeze importanța tragediei.
În cele din urmă, Hayward a fost forțat să demisioneze ca CEO al BP în octombrie 2010, în urma presiunii publice și a rezultatelor financiare slabe. Sub conducerea lui Hayward, BP a plătit daune de miliarde de dolari și a suferit o scădere semnificativă a valorii acțiunilor sale.
Morala? Directorii executivi trebuie să își asume responsabilitatea. Mereu. Mai ales în cazul unor tragedii care afectează viața tuturor. Mare parte din valoarea unei companii rezidă și în felul în care aceasta este văzut de publicul larg.
