O lungă perioadă de timp am trăit cu impresia că percepția vis-a-vis de toxicitatea unui lider este un element care conține și o valență culturală. Așa cum menționa și Erin Meyer în lucrarea de căpătâi a fiecărui corporatist al zilelor noastre, „The culture map”, fiecare țară se raportează altfel la punctualitate, munca în weekend, ori mail-urile peste program.
Munca în multinaționale, legătura strânsă dintre mai multe culturi sub un singur „acoperiș” de business, cât și articolele științifice despre mediul de lucru, au reușit să traseze o linie cât mai clară, la nivel mondial, despre ce înseamnă cu adevărat un lider toxic. Element care nu poate decât să ne bucure și să ne elibereze de (mult prea) tradiționalul „așa e el/ea, mai dur/dură”.
Efectele toxicității
Trăim deja în plină revoluție în piața de muncă. Tot mai mulți reprezentanți ai generației Z (și nu numai, dar preponderent cei din Z) refuză aproape cu înverșunare să se mai întoarcă la birou, fiind adepții unei totale culturi de work-from-home (ori from-everywhere), iar ideea de a lucra pentru un șef toxic provoacă un refuz aproape glorios.
Dacă generația milenialilor se putea confunda în (prea) multe cazuri cu o cultură a muncii peste program, cafele băute non-stop și supra-livrare, cei mai tineri nici nu vor să-și imagineze un asemenea sacrificiu.
Această perspectivă, cât și ciclicitatea atitudinii față de locul de muncă, este o posibilă confirmare a teoriei lui Bruce Cannon Gibney care în lucrarea „A generation of sociopaths – How the baby boomers betrayed America” sublinia faptul că, precum în curba lui Gauss, există o schimbare perpetuă, de la generație la generație, față de numeroase elemente sociale. În cazul subiectului nostru – munca. Generația Z nu vrea să se mai sacrifice pentru o carieră. Rămâne să aflăm dacă următoarea generație o să reînvie atitudinea milenialilor.
Datele vorbesc de la sine. Conform unui studiu realizat de Harvard Business School pe problematica muncii alături de un șef toxic:
- 25% dintre angajații unui lider toxic ajung să-și proiecteze frustrările pe clienții companiei
- 48% lucrează intenționat mai puțin și stau mai puțin la muncă
- 78% au declarat că le-a scăzut angajamentul pentru companie
- 66% au remarcat faptul că le-a scăzut performanța
- 57% au preferat să demisioneze
Medici și psihologi atrag atenția de ani de zile asupra efectelor nocive pe care le au liderii toxici (și mediul toxic deopotrivă) asupra sănătății angajaților. Cele mai comune probleme țin de depresie, lipsa încrederii în sine (care se traduce și prin slaba implicare atât în viața personală cât și în cea profesională), iar cantitățile anormal de mari de cortizol (hormonul stresului) pot duce și la episoade de insomnii, durere fizică, disconfort, ori schimbări bruște de temperament.
Cu toate acestea sunt persoane dispuse să continue munca într-un mediu toxic. Pasiunea, salariul, lipsa încrederii în sine, un context personal complicat sau simpla presiune de a nu abandona suspendă instinctul de supraviețuire la job.
Cum recunoști un lider toxic
O astfel de personalitate poate avea una sau mai multe dintre trăsături care pot face munca un adevărat calvar pentru oricine.
1. Așteptări nerealiste și deadline-uri scurte, ori imposibile. Pentru o lungă perioadă de timp și încă în foarte multe companii există percepția că volumul de muncă se poate optimiza în funcție de cerințele companiei, realitate neadaptată la capacitățile fizice și psihice ale angajaților. Un lider toxic nu ar înțelege niciodată faptul că volumul de muncă este mult peste cât poate livra fiecare angajat, ba chiar ar refuza să discute, ori să înțeleagă un astfel de lucru.
Problemele apar cu atât mai mult când echipa nu poate livra tot ce i s-a cerut și se consideră că singurul impediment în calea succesului a fost lipsa de implicare, nicidecum volumul mult prea mare de muncă.
2. Lipsa responsabilității. Un lider autentic își asumă deciziile, cu atât mai mult pe cele cu rezultate slabe. Toxicitatea este evidentă exact în momentul în care un șef neimplicat, ori care caută mereu să-și vadă interesul, va sublinia greșelile altora și nu va aduce aminte de responsabilitățile sale.
Un lider toxic este mult mai preocupat de rolul și funcția lui, motiv pentru care nu are nici măcar o problemă să critice, ori să pună în spatele altora un eșec colectiv.
3. Lipsa inteligenței emoționale. Conform unui studiu realizat de Pearson and Porath, incapacitatea unui lider de a avea inteligență emoțională (EQ) este un factor principal care se traduce în parteneriate slabe atât în echipă, cât și cu partenerii de business.
Datele studiului au relevat faptul că un șef lipsit de EQ a provocat declinul performanței a două treimi dintre angajați, 12% au preferat să demisioneze, 75% au renunțat să se mai simtă loiali față de companie, iar 63% au pierdut timp la muncă încercând să evite interacțiunea cu un șef toxic.
Numeroși experți în HR recomandă angajaților să raporteze întotdeauna comportamentul abuziv al liderilor, dar realitatea este că cei mai mulți membrii ai echipei preferă să tacă și să reziste atât cât e posibil, unii refuzând chiar și în ultima zi să spună care este motivul plecării.
Din păcate, piața muncii, în special din țări precum România, va continua să fie virusată de manageri care consideră că angajații sunt ușor de înlocuit, că există întotdeauna alții care doresc locul unui nemulțumit și că, în esență, oamenii trebuie să se sacrifice pentru binele comun. Profitul.
Din fericire, acest subiect a fost acoperit și într-un deja celebru TED Talk pe care îți recomand să-l urmărești cu atenție. Eventual în preajma șefului tău.
