Blog

Căutare

Este cinismul cheia succesului?

Afacerea ta nu e un câmp de luptă între angajați

1245-x-525-2-636a750fbae7b512153254.png

Dacă ți-ai făcut instructajul pentru viitoarea carieră în business admirând personajele hollywoodiene cinice, dure și (aparent) de succes, află că socoteala din filme nu se potrivește cu cea din firme. Din contră, datele demonstrează faptul că există o legătură clară între cantitatea de cinism dintr-o companie și nivelul de fericire din această. Plus cinism, minus fericire.

Conform unei cercetări realizate în 2022, aproximativ 60% dintre respondenții din 27 de țări au declarat că un element definitoriu pentru ei la locul de muncă este lipsa de încredere. Jamil Zaki, profesor de psihologie la Stanford University, consideră că nivelul ridicat de cinism la muncă aduce doar rezultate nefavorabile din toate punctele de vedere și creează un mediu de lucru toxic de care, inevitabil, angajații vor să scape.

Șeful cinic și cool

Cinematografia a lăsat mult timp impresia că mediul de lucru este un câmp de luptă, singurii demni de victorie fiind cei dispuși să se sacrifice, dar mai ales să sacrifice cât mai mult din ceilalți.

Realitatea anilor ‘90, mai mult sau mai puțin cinematografică, transpune alte rezultate în zilele noastre, într-o lume care e dispusă din ce în ce mai mult să renunțe la locul de muncă decât să se întoarcă la birou, ori în fața unui fenomen încă imposibil de scalat precum quiet quitting.

Sociologii Ulrich și Elisabeth Beck atrăgeau atenția încă de la începutul anilor '90, în lucrarea „Individualization”, asupra faptului că mediul de lucru corporatist este cu atât mai solicitant datorită cinismului considerat elementar pentru succesul în afaceri.

Cei doi au subliniat și faptul că o parte din șocul suferit de femeile intrate în domeniul corporatist provine de la faptul că sunt nevoite, în unele situații, să dea dovadă de cinism pentru a se ridica la nivelul așteptat de la funcția pe care o ocupă. Un fel de antrenament cazon demn de Legiunea Străină, o demonstrație de sânge rece.

De ce nu ajută cinismul

În 2017 Satya Nadella portretiza compania Microsoft, în cartea „Hit Refresh”, ca fiind compusă din divizii precum în armată, grupuri care se țintesc reciproc, total opus filosofiei de familie la locul de muncă. Exemplul companiei Microsoft s-a regăsit de-a lungul timpului în numeroase alte companii care cultivă un mindset prăpăstios și competitiv, mediu în care angajații nu au încredere unii în ceilalți, sunt egoiști și avari.

Profesorul de socio-psihologie Dan Chiaburu (Universitatea din Pennsylvania, Texas și Washington-DC) a explicat faptul că o astfel de atitudine în mediul de lucru devine un predictor corect pentru performanțele slabe, fenomenul de burnout și predispoziția angajaților de a se sabota pentru ceea ce ei consideră beneficii și o imagine mai bună în fața conducerii. Într-un astfel de mediu angajații se bârfesc, se ceartă mai des și, inevitabil, își doresc să părăsească locul de muncă.

Un alt efect documentat al cinismului la locul de muncă, așa cum a fost cercetat de antropologul David Graeber în cartea sa „Bullshit jobs”, se manifestă prin două aspecte: crearea de task-uri false, obositoare și redundante pentru subordonații pe care nu îi suporți și, de cealaltă parte, acceptarea unui task redundant și ineficient pentru a evita situații conflictuale, ori responsabilități, aspect care conduce spre fenomenul de quiet quitting.

Capcana cinismului

Persoanele care văd lumea printr-o lentilă cinică trăiesc într-o constantă teamă că orice gest făcut de cineva, oricât de bun, ascunde un motiv: să se întâmple ceva pozitiv doar în beneficiul unei singure persoane.

O astfel de mentalitate este nesănătoasă din toate punctele de vedere, persoanele cinice fiind predispuse la depresie, boli cardio-vasculare și ajungând să câștige mai puțini bani din simplul motiv că sunt mai puțin deschise la colaborări care le pot aduce venituri în plus. Este imposibil să te deschizi către noi parteneriate dacă trăiești într-o constantă frică de faptul că urmează să fii păcălit.

În ciuda datelor pe care le avem astăzi, după lungi cercetări în domeniu, cinismul e în trend. Conform unui sondaj realizat în 1972, 45% dintre americani considerau că „cei mai mulți oameni sunt de încredere”. Cifra aceea a scăzut până la 30% în 2018, iar 2022 ne surprinde cu faptul că 60% dintre oamenii din 27 de țări nu au încredere în cei din jurul lor. Iar această neîncredere vizează și instituții, corporații și lideri politici.

Ce ne face cinici?

Așa cum menționam și la început, de multe ori tipul de personalitate cinică a fost promovat ca fiind sinonim cu succesul, în special în afaceri. De asemenea, în statele în care există un nivel ridicat de corupție și inegalitate socială se poate considera că o personalitate cinică este un semn de adaptare la un mediu de viață ostil. Cum ar spune românii, „descurcăreala”.

Există, de asemenea, și o serie de aspecte psihologice care ne provoacă o reacție de apreciere (paradoxală) pentru persoanele cinice. În societățile care promovează indivizii cinici ca fiind dovezi ale succesului individual sunt mult mai mari șansele ca oamenii să considere că e nevoie de această structură de personalitate pentru reușită.

De asemenea, persoanele cinice sunt de cele mai multe ori adeptele filozofiei „atacul e cea mai bună apărare”, aspect prin care se evidențiază și pe rețelele de socializare. Aceștia comentează des, într-o notă negativistă și răutăcioasă, cu multe atacuri la persoană, oricât de pozitivă sau optimistă este o postare.

Cinismul poate părea uneori o joacă de copii, dar studiile arată că și în urma unui simplu joc persoanele cinice, convinse de faptul că toată lumea trișează, vor încerca să trișeze de la începutul jocului pentru a avea un avantaj. În scurt timp toți participanții la joc ajung să trișeze, convinși că nu există altă metodă mai bună.

Ironia sorții este că în timp ce persoanele cinice îi acuză pe ceilalți că au o încredere orbească în tot ceea ce văd și aud, cinicii au o constantă neîncredere orbească în orice îi înconjoară.

Concluzia ar putea aparține etnologului suedez Ake Daun. Acesta menționa în cercetarea sa despre „Mentalitatea suedeză” că „a te arăta indiferent față de nenorocirea altora nu produce decât repulsie”.

Recomandat de citit:

build-preview-62eaad1e57c07624438414.jpg

Cum construiești o companie pentru care oamenii chiar vor să lucreze?

Citește

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Informații cu cele mai bune materiale din timpul săptămânii. Abonează-te pentru a fi la curent!
Vă mulțumim pentru abonare!